{"id":89,"date":"2011-07-04T19:41:23","date_gmt":"2011-07-04T16:41:23","guid":{"rendered":"http:\/\/varnita.md\/?page_id=89"},"modified":"2011-07-04T19:41:23","modified_gmt":"2011-07-04T16:41:23","slug":"prima-atestare-documentara","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/varnita.md\/?page_id=89","title":{"rendered":"Prima atestare documentar\u0103"},"content":{"rendered":"

\"Istoria<\/a><\/p>\n

\u00centr-o publica\u0163ie din 1923 se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Varni\u0163a este un sat foarte vechi \u015fi primele date r\u0103mase de la el sunt din anul 1700. Informa\u0163ia este prezent\u0103 \u00eentr-o edi\u0163ie enciclopedic\u0103 din 1970, unde se afirm\u0103: „Primele \u015ftiri despre Varni\u0163a dateaz\u0103 din 1700”. Aceast\u0103 datare, evident, nu are suport documentar de epoc\u0103, \u015fi este bazat\u0103 pe informa\u0163ia, prezent\u0103 \u00eentr-un \u015fir de publica\u0163ii, despre aflarea \u00een preajma cet\u0103\u0163ii Tighina, apoi la Varni\u0163a a regelui suedez Carol al XII-lea, refugiat aici \u00een 1709, dup\u0103 ce a fost \u00eenfr\u00e2nt de Petru I \u00een b\u0103t\u0103lia de la Poltava.<\/p>\n

Elabor\u00e2nd un \u00eendreptar bibliografic privind localit\u0103\u0163ile Moldovei, cercet\u0103torul Vladimir Nicu a stabilit o nou\u0103 atestare documentar\u0103 a satului Varni\u0163a: 15 ianuarie 1560, care va constitui obiectul aten\u0163iei noastre \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

Satul Varni\u0163a este men\u0163ionat documentar pentru prima oar\u0103 la 15 ianuarie 1560 \u00eentr-un firman (ordin emis de sultan), prin care sultanul Soliman Magnificul \u00eei comunica lui Hasan, sangeacbei (unitate administrativ-militar\u0103 \u00een Cadrul Imperiului Otoman) de Akkerman, c\u0103 Alexandru L\u0103pu\u015fneanu, voievodul Moldovei, a f\u0103cut cunoscut Por\u0163ii printr-o scrisoare despre urm\u0103toarele: \u201eNi\u015fte bandi\u0163i au transformat satul Varni\u0163a (Varnigea) <\/em>din apropierea Benderului \u00eentr-un cuib al lor. Ace\u015ftia, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi p\u0103rta\u015fi dintre locuitorii satului, dintre greci \u015fi moldoveni, \u00eentreprind adesea incursiuni \u00een vilaietul (provincie din Imperiul Otoman) s\u0103u, fur\u00e2nd vitele raialelor tributare, omor\u00e2nd oameni \u015fi pricinuind diverse pagube\u201d.<\/p>\n

Din acest document reiese c\u0103 satul Varni\u0163a exista deja la 1560. S\u0103 fi luat el fiin\u0163\u0103 imediat dup\u0103 ocuparea Tighinei de c\u0103tre turci, \u00een 1538, \u015fi oamenii adu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 la extragerea pietrei pentru construc\u0163ia cet\u0103\u0163ii din cariera deschis\u0103 \u00een zona actualului sat Varni\u0163a s-au statornicit aici pentru totdeauna? Dar poate mai \u00eenainte de anul 1538? R\u0103m\u00e2ne o enigm\u0103.
\nDenumirea satului figureaz\u0103 \u015fi \u00eentr-un alt firman, eliberat \u00een acela\u015fi an, la 4 aprilie, de cancelaria sultanului, prin care Soliman \u00eel punea la curent pe acela\u015fi Hasan c\u0103 Alexandru L\u0103pu\u015fneanu i-a semnalat despre existen\u0163a unor cete de \u201er\u0103uf\u0103c\u0103tori \u015fi t\u00e2lhari” \u00een c\u00e2teva localit\u0103\u0163i dependente de cetatea Bender: \u201ese aminte\u015fte anume de atacul asupra numi\u0163ilor cre\u015ftini din satul Varni\u0163ei\u00a0(Varnidj)<\/em> \u015fi Djiner Simion, Petre \u015fi Bo\u015fco din \u0163inutul Bender, care, apropiindu-se de hotar, au furat vitele apar\u0163in\u00e2nd surorii voievodului\u201d.<\/p>\n

A\u015fadar, istoria satului Varni\u0163a \u00eencepe din anul 1560, de la prima sa men\u0163iune documentar\u0103, c\u00e2nd localitatea, inclus\u0103 \u00een componen\u0163a raialei Bender, se afla sub st\u0103p\u00e2nirea turcilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o publica\u0163ie din 1923 se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Varni\u0163a este un sat foarte vechi \u015fi primele date r\u0103mase de la el sunt din anul 1700. Informa\u0163ia<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"CBBTypography":[],"footnotes":""},"class_list":["post-89","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/89","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=89"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/89\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/varnita.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=89"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}